Ce este Romanichtys Valsanicola ?

Este un peste mic, unic in lume, o fosila vie, cel mai rar peste din Europa, si - dupa unele estimări - chiar din lume. A fost contemporan cu ultimii dinozauri.

Unde traieste aspretele? ...

In Romania, pe cursul mediu al raului Valsan, care izvoreste din apropierea varfului Moldoveanu, in zona localitatii Bradulet, Arges, in rezervatia naturala Valsan, ultimul refugiu din lume al acestuia

De ce aspretele nu mai exista decat intr-un numar redus de exemplare?...

Este o vale ecologica, neexistand industrie poluanta pe o raza de 25 de km. Totodata este o zona binecuvantata, localnicii fiind deosebit de credinciosi.

Aspretele este o specie de peste din familia Percidae, deci inrudit cu bibanul; ca infatisare insa seamana mai degraba cu un guvid sau cu o zglavoaca. Corpul este alungit si comprimat lateral in regiunea posterioara si imbracat in solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral, osul preopercular neted, narile mari, in forma de palnii, gura terminala si protractile, ochii mari si aporpiati intre ei. Linia laterala completa, prelungita pana la baza cozii. Distanta intre cele 2 dorsale este mica. Dorsala a 2-a este mult mai lunga decat prima. Coloratia: Cafenie, cenusie cu aspect slab marmorat.

Aceasta specie a fost descoperita si descrisa stiintific în 1957, cand un student la biologie, originar de pe valea Valsanului si-a amintit de un soi de peste pe care il prindea în copilarie, si pe care nu il putea recunoaste in literatura de specialitate. Pestele acesta, pe care localnicii de pe valea Valsanului il numeau "asprete" (dupa solzii sai aspri), "popete" sau "sorete", s-a dovedit a fi reprezentantul unui gen si a unei specii cu desavarsire noi pentru stiinta.

Aspretele a facut indata obiectul unor studii amanuntite; el a fost gasit pe portiuni din raurile Valsan, Arges si Raul Doamnei. Este o specie endemica pe teritoriul Romaniei (endemic insemnand ca nu mai traieste nicaieri altundeva), iar arealul ei este foarte restrans, fiind limitat la cele trei rauri amintite, ceea ce este foarte putin fata de majoritatea speciilor de pesti.

Mediul de viata al aspretelui este reprezentat de portiunea de deal-munte a celor trei rauri; specia nu urca prea sus pe cursurile de apa, fiindca nu suporta apa foarte rece. Aspretele duce o viata ascunsa; ziua sta sub pietre in curentul apei, iar noaptea iese dupa hrana, care este reprezentata in principal de larve de insecte, mai cu seama efemere (rusalii). Masculii de asprete isi delimiteaza cate un teritoriu din care alunga alti masculi "rivali". Perioada de reproducere este in mai-iunie; atunci la cele doua sexe apar pe solzi si pe cap niste umflaturi albe in forma unor "butoni" sau "nasturei", care la masculi sunt mult mai mari ca la femele (aceasta fiind si singura deosebire de aspect între cele doua sexe).

Femelele depun icrele pe pietre in curent. Puietii ating maturitatea sexuala la varsta de 2 ani; longevitatea speciei este probabil în jur de 10 ani.

Aspretele nu a constituit niciodata obiectul special al pescuitului în regiune, fiind mic si niciodata abundent. Cu toate acestea localnicii mai prindeau ocazional si aspreti. Specia a ajuns in grav pericol de disparitie nu datorita pescuitului, ci din pricina amenajarilor hidroenergetice care au modificat ireversibil habitatul speciei. Constructia barajului de la Vidraru a distrus habitatul aspretelui in Arges, de unde pestele a disparut; poluarea rezultata din industria extractiva a facut ca specia sa dispara si din Raul Doamnei, unde de altfel efectivele sale au fost cele mai mici (se cunoaste o singura semnalare din acest rau). Pe raul Valsan, singurul unde aspretele mai supravietuieste, a fost de asemenea construita o hidrocentrala, in amonte de arealul aspretelui; insa, prin variatiile mari ale debitului raului, ca si prin spalarile care tulbura apa, aceasta amenajare ameninta grav specia si a dus la scaderea catastrofala a efectivelor sale.

In prezent efectivele speciei sunt extrem de mici, probabil cateva zeci de exemplare.

Am dorit sa verificam existenta acestui peste in apele raului si ... de necrezut! In luna august 2007, unul dintre tinerii "cercetasi" din satul nostru de vacanta a capturat de sub o piatra, in prezenta noastra, ce credeti?

Un asprete, martori fiind alti douazeci de tineri din grup si aparatele foto, cu ajutorul carora a fost imortalizat. Bineinteles ca la scurt timp valoroasa fosila vie a fost eliberata in habitatul ei.

Parte din fotografiile martor le gasiti postate pe site.

Încă din anii 1996-1997, Asociația Aquaterra, formată din cadre didactice si studenți ai Facultății de Biologie, a declarat aspretele ca specie rară, propunându-l ca monument al naturii la Comisia Monumentelor Naturii din Academia Română. Pentru salvarea speciei s-au luat masuri de urgenta, inclusiv declararea bazinului hidrografic al râului Vâlsansuprafata de 10.000 ha) rezervatie cu regim special, luandu-se masuri pentru interzicerea pescuitului aspretelui, reducerea poluarii etc.

Au fost trimise documente la Convenția de la Berna, documente ce au fost introduse automat în Programul Consiliului Europei. Comunitatea internațională sustine salvarea aspretelui, parte componentă a patrimoniului mondial, care supraviețuiește numai în România.

   Inapoi Mai departe